Inul, pinul și susanul- Semințele tinereții

Sămânța este, până la urmă, esența vieții. Este, în mic, viața însăși. Din ea se dezvoltă tot ce e viu pe lumea asta. Semințele sunt, de aceea, și un concentrat de sănătate iar inul, pinul și susanul pot fi denumite semințele tinereții. Și de povești. Ali-Baba deschidea ușile spre comori cu semințe de susan, celebrul „Sesam, deschide-te”. Într-o poveste a lui Creangă, inul, sfătos, o moralizează pe…cămeșa cea ușuratică.

Inul, mai tare ca peștele

semințe de in

Principala însușire terapeutică a micilor semințe de in este normalizarea colesterolului în sânge, ceea ce se datorează, în principal, faptului că au un conținut de acizi grași Omega 3 chiar mai mare decât al unor specii de pește.

Pe de altă parte, conținutul bogat în fibre (peste 40%) face ca aceste semințe să fie extrem de utile pentru procesul digestiv, prevenirea și combaterea constipației. Reduc riscul de diabet, boli cardiovasculare și chiar protejeaza împotriva unor forme de cancer, mai ales, a celui de colon.

Din semințe de in se poate obține și un expectorant foarte bun:

  • 1/2 linguriță de semințe de in râșnite se pune în 150 ml apă apoi se agită foarte bine timp de 15 min. Se strecoară și se beau 2 linguri de 3-4 ori pe zi.

Și dacă Hipocrate le lăuda în lucrările sale de medicină înseamnă că nu le lăuda degeaba. Încă din acele vremuri, semințele de in (sursă de acizi grași esențiali, proteine, minerale, vitamine B1, B2, E și mai ales, F (indispensabilă în formarea membranelor celulelor) erau recunoscute pentru proprietățile lor curative.

Carol cel Mare credea atât de mult în beneficiile seminţelor de in, încât le cerea tuturor supuşilor săi să le mănânce. Ba a creat chiar şi legi pentru a se asigura de acest lucru. Numele latin al inului este Linum usitatissimum, adică „cel mai folositor“. De-a lungul timpului, toate aceste teorii au fost confirmate de ştiinţă.

Combat procesele infecțioase și de îmbătrânire, iar datorită proprietăților lor emoliente și protectoare pot fi utilizate sub formă de infuzii pentru calmarea inflamațiilor interne (tub digestiv, căi urinare) sau externe (piele).

Principalele calităţi nutriţionale ale seminţelor de in (20 de grame, adică aproximativ două linguri de seminţe):

Energie  54,7; kilocalorii (3% din necesarul zilnic); Carbohidraţi  3 g (1% din necesarul zilnic); Fibre alimentare  2,8 g (11% din necesarul zilnic); Grăsimi  4,3 g (7% din necesarul zilnic); Grăsimi saturate  0,4 g (2% din doza zilnică recomandată); Grăsimi mononesaturate 0,8 g; Grăsimi polinesaturate  2,9 g; Proteine  1,9 g (4% din necesarul zilnic); Vitamina B1 0,2 mg (11% din necesarul zilnic); Vitamina B3 0,3 mg (2% din necesarul zilnic); Vitamina B5  0,1 mg (1% din necesarul zilnic); Vitamina B9  8,9 micrograme (2% din necesarul zilnic); Calciu  26,1 mg (3% din necesarul zilnic);  Fier  0,6 mg (3% din necesarul zilnic); Magneziu  40,2 mg (10% din necesarul zilnic); Fosfor  65,8 mg (7% din necesarul zilnic); Potasiu  83,3 mg (2% din necesarul zilnic); Zinc  0,4 mg (3% din necesarul zilnic)

Sub ce forme este inul cel mai eficient?

Pe piaţă se găsesc astăzi atât seminţe întregi, cât şi măcinate şi chiar ulei din seminţe de in. Specialiştii atrag atenţia că formele gata măcinate nu sunt de preferat, fiindcă la scurt timp după ce interiorul, care este partea cea mai preţioasă din punct de vedere nutriţional a seminţei, este expus la lumină, oxidează şi îşi pierde mare parte dintre calităţile benefice. Cel mai bine este să cumpărăm seminţele de in întregi şi să le măcinăm noi înşine, în râşniţa de cafea, de exemplu, imediat înainte de a le consuma. Ele trebuie măcinate fiindcă altfel, sucurile gastrice nu reuşesc să spargă învelişul tare al seminţelor şi, deci, ele sunt eliminate la fel cum au fost consumate.

consum seminte
Imagine de Christine Schmidt de la Pixabay

O lingură cu seminţe de in măcinate ar fi suficientă pentru o zi. Poţi include această cantitate în dieta zilnică astfel:

In smoothie-uri si shake-uri – poti adauga seminte de in macinate pe loc in orice bautura pe care o prepari acasa. Acest superaliment va potenta calitatile nutritive ale oricarui smoothie.

In iaurt – pune 2 lingurite de seminte de in in iaurtul pe care il mananci la micul dejun sau pe post de gustare.

Adaugă o lingură de seminţe proaspăt măcinate peste cerealele de dimineaţă.

Adaugă peste o salată de fructe.

Pune-o în amestecul pentru brioşe, pentru clătite sau pentru pâine.

Adaugă peste salate sau în supe cremă

Food photo created by timolina – www.freepik.com

Inul are şi efecte secundare?

Din cauza conţinutul de substanţe care acţionează precum estrogenii, femeile însărcinate ar trebui să limiteze consumul de seminţe de in, recomandă specialiştii. De asemenea, persoanele cu obstrucţie intestinală ar trebui să evite seminţele de in, fiindcă acestea au un conţinut crescut de fibre alimentare şi pot tulbura suplimentar tranzitul.

Food photo created by onlyyouqj – www.freepik.com

Printre efectele secundare cele mai întâlnite ale consumului de seminţe de in, se numără: meteorismul intestinal (acumularea de gaze), flatulenţă, dureri abdominale, greaţă, constipaţie sau diaree, balonări. Este foarte important ca persoanele care aleg să includă în dietă seminţele de in să se hidrateze corespunzător, fiindcă fibrele alimentare pot da peste cap tranzitul intestinal, dacă nu bem destulă apă, avertizează specialiştii. „S-a constatat că toate preparatele pe bază de seminţe de in, care se administrează intern, pot reduce absorbţia substanţelor din medicamente, de aceea se recomandă precauţie“.

Pinul, energia Nordului

semințe de pin
Food photo created by freepik – www.freepik.com

20-30 g de semințe de pin în dieta zilnică sunt excelente în salate și în sosul pesto, ajută atât femeile care alăptează cât și pe cele cu probleme de fertilitate.

Și asta se știe de pe vremea expansiunii mongole, pentru că tătarii (mongolii) foloseau semințele de pin pe post de energizant și…afrodisiac.

Semințele de pin sunt bogate în vitamina E, potasiu și zinc. Sunt o sursă ideală de proteine, dar au și destul de multe grăsimi. Dacă ții cumva o cură de slăbire, fii atentă la meniuri de genul „o salată simplă cu puțin ulei de măsline și semințe de pin”. Acestea din urmă au 688 kcal/100 g!! Există și o cafea, numită piñón, preparată ca specialitate a casei în New Mexico, foarte apreciată pentru aroma puternică și efectul… pătimaș.

Pe lânga faptul că întrețin circulația sănătoasă a sângelui în organsim, ele ajută și în menținerea unei inimi sănătoase. Semințele sunt o sursă bună de grăsimi mononesaturate care scad nivelul colesterolului rău și astfel, riscul de a face infarct. În plus, conțin și vitamina E, K, cupru, fier, mangan – tot pentru susținerea sistemului cardiovascular.

Sunt o sursă foarte bună de fier, nutrientul-cheie pentru multe procese interne precum circulația, sistemul nervos, carențele care dau naștere anemiilor.

Ele conțin luteina – care este un antioxidant esențial pentru prevenirea bolilor oculare precum degenerarea maculară sau cataracta. Și vitamina A vine sub forma de beta-caroten pentru același efect protector.

Antioxidanții din semințele de pin încetinesc procesul de îmbătrânire, luptând împotriva radicalilor liberi din organism. Cu cât aceștia se adună în corp, cu atât semnele îmbătrânirii sunt mai vizibile și te predispun la diferite tipuri de cancer. Antioxidanții te scapă de aceste griji, la fel ca și cuprul prezent în semințe.

Fiecare porţie de 28 de grame de seminţe de pin conţine 2,7 miligrame de vitamina E sau 18% din aportul zilnic recomandat, stabilit de specialişti. De asemenea, seminţele de pin îţi asigură 15 micrograme de vitamina K per porţia de 28 de grame, ceea ce reprezintă 12% din aportul zilnic recomandat pentru bărbaţi şi 17% din cantitatea zilnică recomandată, în cazul femeilor.

Valori nutritionale/100g: Calorii 673; Grasimi totale 68g (104% din doza zilnica recomandata); Grasimi saturate 4.9g; Grasimi polinesaturate 34g; Grasimi mononesaturate 19g; Colesterol 0mg; Sodiu 2mg; Potasiu 597 mg (17% din DZR); Carbohidrati totali 13g (4% din DZR); Fibre 3.7g (14%); Zahar 3.6g; Proteine 14g; Vitamina C 1%; Calciu 1%; Fier 30%; Vitamina B6 5%; Magneziu 62%

 Cum să mănânci semințele de pin?

Foloseşte, de pildă, seminţele de pin pentru a prepara un sos pesto făcut în casă. Pur şi simplu pui la blender seminţele de pin cu parmezanul şi cu busuiocul proaspăt (poţi să le pui şi într-un robot de bucătărie), apoi încorporezi puţin ulei de măsline extravirgin până când compoziţia ajunge la consistenţa dorită.

Pentru a le creşte savoarea, prăjeşte uşor seminţele de pin într-o tigaie uscată şi apoi adaugă un pumn de seminţe în salata ta preferată, în supă sau în “sendvişurile” făcute cu lipie.

Altă variantă: poţi consuma seminţele de pin ca atare, pe post de gustare. Încearcă să le combini cu paprika sau cu piper roşu (cayenne), pentru a le da un plus de savoare.

De asemenea, le putem transforma într-un sos dulce, asemănător cu cel Caesar.

Ingrediente:

Salata: 100 g baby spanac, 120 g valeriană

Sosul: 160 g semințe de pin, 1 cățel usturoi, 2 lingurițe oțet de mere, 2 lingurițe sos de soia, 1 linguriță miere, 60 ml apă piper colorat cu chili pentru decor

Mod de pregătire:

Clătiți bine în apă rece baby spanacul și valeriana, uscați și așezați-le în farfurie. Puneți semințele de pin în robotul de bucătărie și măcinați-le bine. Adăugați restul ingredientelor și omogenizați. Puneți sosul peste salată și decorați cu un praf de piper colorat cu chili. Serviți imediat. Mierea poate fi înlocuită cu sirop de agave sau de arțar. Sosul din semințe de pin poate fi servit și cu bețe de țelină, sticks-uri de ardei gras sau paste din dovlecei.

Susanul, de la afrodisiac la tratament

Imagine de Enotovyj de la Pixabay

Semințele de susan vin într-o gamă variată de culori, de la alb la galben, roșu la albastru, violet sau negru, în funcție de conținutul nutritiv. Astfel, în timp ce susanul alb este utilizat pentru tratamentul lipsei de calciu, cel roșu este utilizat pentru lipsa de fier, iar din susanul negru se produce cel mai bun ulei utilizat în diferite scopuri medicinale.

În Babilonul frumoasei Semiramida, femeile preparau măcar de două ori pe săptămână dulciuri cu miere și semințe de susan pentru dragoste mai pătimașă: prăjiturile le făceau să fie mai atrăgătoare și… mai fertile. Astăzi, semințele de susan sunt recunoscute ca foarte eficiente în întărirea și curățarea organismului.

Food photo created by Racool_studio – www.freepik.com

Compoziția acestor semințe cu importanță terapeutică este de 5% apă, 50% grăsimi, 25% carbohidrați și restul de 20% de proteine. Printre mineralele prezente în semințele de susan enumerăm: calciu, fosfor, zinc, seleniu, potasiu, cupru și magneziu și vitaminele: B (B1, B2, B3, B5, B6), vitamina A, vitamina E (vitamina fertilității), zinc, mangan, cupru si triptofan..

În plus, un sfert de ceașcă de semințe de susan (aproximativ 40g) asigura 74% din necesarul zilnic de cupru și 44% din cel de mangan. Cuprul are proprietăți antiinflamatorii, ajutând la tratarea artritei reumatoide, iar manganul are efect asupra metabolismului grăsimilor și carbohidraților ajutând și la menținerea densității osoase. Dacă punem la socoteală și magneziul (acționează la nivel vascular, scade tensiunea arterială), rezultă că susanul este adevărată mană cerească împotriva neplăcerilor menopauzei.

De asemenea, semințele de susan conțin acid oleic și acid linoleic (omega 3), doi compuși cu proprietăți de protecție a inimii și a sistemului cardiovascular.

Alte utilizări în scop medicinal

  • Ulei de susan: calmează arsurile în urma expunerii excesive la soare.
  • Semințele scad efectul radioterapiei și neutralizează radicalii liberi.
  • Semințele de susan negru îmbunătățesc tranzitului intestinal și tratează constipația. Acestea reduc, de asemenea, nivelul colesterolului.
  • Clătirea gurii cu ulei de susan ajută la diminuarea bacteriilor și a infecțiilor din cavitatea bucală.
  • Gâtul inflamat sau infecțiile de la nivelul gȃtului pot fi reduse prin gargară cu ulei de susan.
  • Aplicarea de ulei de susan pe scalp ajută la stoparea păduchilor.
  • Pentru tratarea în durerile articulare fitoterapeuții recomandă combinarea uleiului de susan cu ghimbir ras, iar pasta rezultată se aplică pe zona afectată.
  • Uleiul de susan are proprietăți emoliente care ajută la păstrarea pielii fine.
  • Durerile musculare și cele articulare pot fi vindecate prin masaj cu ulei de susan
  • Dermatita de scutec poate fi prevenită prin aplicarea de ulei de susan pe pielea copilului.

Mâncați zilnic două linguri de semințe de susan. Pentru întărirea și curățirea organismului, se consumă câte 15-20 g de pulbere preparată din semințe, cu puțină apă, de trei ori pe zi, cu 10-15 minute înainte de masă.

Sare sănătoasă

Poți prepara, acasă, un înlocuitor de sare bogat în vitamine și minerale:

Amesteci 3 linguri de semințe de susan cu 2 linguri de semințe de in și le râșnești. Apoi le amesteci cu 1 lingură de sare de mare, puțin prăjită pe grătarul de teflon. Sarea cea nouă trebuie păstrată în recipient închis.

Rezumând ce am spus mai sus, inul, pinul și susanul nu ar trebui să lipsească din dieta noastră pentru că sunt intr-adevăr, un minunat concentrat de sănătate și își merită numele de semințele tinereții.

S-ar putea să-ți placă și...